Învăţământul la distanţă

Definirea învăţământului la distanţă

Asociaţia Americană pentru Învăţământ la Distanţă (The United States Distance Learning Association, www.usdla.org) defineşte noţiunea de învăţământ la distanţă ca “obţinerea cunoştinţelor şi abilităţilor prin informaţii şi instrucţiuni distribuite, aplicând diverse tehnologii şi alte forme de învăţământ la distanţă."

Una din definiţiile, care, în opinia autorului acestui studiu, determină această noţiune cel mai simplu şi cel mai bine este: "Învăţământul la distanţă e un sistem şi proces de conectare a studenţilor cu resursele didactice distribuite“.  

Organizația Affordable Colleges Online a pregătit un ghid special pentru învățământ la distanţă, care sugerează că, în prezent, peste 6,7 milioane de persoane învaţă online. În acest studiu interesant și foarte util au analizat diferite forme de învățământ la distanță, beneficiile acestui tip de educație, exemple practice, sfaturi pentru învățământ la distanță şi multe altele.

Despre învăţământul la distanţă

Educaţia se consideră astăzi a fi condiţia supravieţuirii şi dezvoltării a societăţilor moderne. În domeniul tehnologiei informaționale, semnificaţia educaţiei este în raport proporţional cu dezvoltarea tehnologică a societăţii.  

Odată cu expansiunea tehnologiilor şi a inovărilor în domeniul învăţământului la distanţă, disponibilitatea acestui mod de şcolarizare creşte drastic. Multe şcoli tradiţionale, concep unele din programele sale în forma de învăţământ la distanţă, iar multe alte şcoli s-au dezvoltat  concentrându-se numai pe învăţământ la distanţă. Noile oportunităţi şi responsabilităţi în cariera oamenilor tineri, în ceea ce ține de schimbarea locului de muncă, schimbarea job-ului pentru condiţii financiare mai bune, timp de lucru flexibil, numărul mare de şedinţe şi călătorii de serviciu, muncă de teren, face ca noile generaţii de studenţi, care lucrează şi care au posibilitatea să finanţeze şcolarizarea sa, să se hotărască pentru învăţământul la distanţă într-un număr mai mare.  

Dezvoltarea economiei care ne așteaptă în viitor în nici un  caz nu ne permite situația în care studenții noștri, tineri între 18 și 25 de ani, să fie inactivi în afaceri sau să fie nevoiți să alege între studii și serviciu. Aceste două lucruri foarte importante în nici un caz nu pot fi opuse. Unui tânăr trebuie permis să lucreze și să studieze în același timp. Un număr mare de școli din lume are astăzi în oferta sa programe de Distance Learning serios organizate. În primul rând, aceste programe sunt caracterizate printr-un interes mare și prin participarea generațiilor “noi“ de studenți. Datele pentru anul 2003, pe care le-a comunicat asociația sus menționată,  ne comunică despre mai multe milioane de studenți în America și Europa care în momentul de față frecventează o formă sau alta de școlarizare de tip “Distance Learning”. 

La noi nu este aceeași caz. Cazurile izolate pe care, cu greu, le găsim în mediul nostru, tratează învățământul la distanță doar ca un serviciu adițional pentru a ajuta studenții în procesul de școlarizare și asta doar sub formă de materiale publicate pe Internet. Indiferent că în considerările noastre plecăm de la premisa că viitorii studenţii vor fii generația de absolvenți de liceu care încă nu sunt angajați, nu avem voie să pierdem din vedere o populație mare de oameni și în special:

• șomeri adulți (cu necesitatea de a dobândi cunoștințe profesionale utile)  

• adulți angajați cu studii medii (cu nevoia de a continua educația)   

• angajați cu studii superioare (cu nevoia de inovare și modernizare a cunoștințelor existente)

Numărul mare de convenții, inițiative și strategii realizate și promovate în cadrul Uniunii Europene spun că cele mai mari așteptări a educației sunt în domeniul nevoilor de învățare continuă pe tot parcursul vieții.   

Învățarea pe tot parcursul vieții

La reuniunea Consiliului European de la Lisabona în anul 2000 s-a întocmit Memorandum-ul pentru învăţarea pe tot pacursul vieţii (Memorandum on lifelong learning, Europian Comision, Paris, 1996) care confirmă că Europa a intrat în "vremea cunoașterii" cu toate acele implicări pe care acest fapt are asupra vieții culturale, economice și sociale. Consiliul European de asemenea a conclus că îmbunătățirea învățării pe tot parcursul vieții este necesar pentru o tranziție de succes către o societate și economie întemeiată pe cunoașteri.

Învățarea pe tot parcursul vieții trebuie să devină principiul fundamental al organizării totale de educație și dobândire de cunoașteri și modul principal de dezvoltare  totală a societății civile, a legăturilor sociale și a ocupării forței de muncă. Una dintre caracteristicile societății informaționale moderne este că dupa educația formală (școala primară, liceu, universitate etc.) cetățeanul simte nevoia să continue educația sa și să facă acest lucru în timpul și modul care nu perturbă responsabilitățile sale zilnice. Necesitatea ca activitățile educaționale să se desfășoare indiferent de loc și timp se impune singură. 

Se pune întrebarea dacă și cum procesul de educație standard poate răspunde la aceste cerințe menționate. Experiența spune că acest lucru este posibil prin aplicarea soluțiilor tehnologice moderne în procesul de învățare. O dată cu dezvoltarea bruscă a tehnologiei informaționale, care își găsește aplicarea în aproape toate domeniile ale activității umane, școlarizarea iese din cadrul educației tradiționale și devine independentă de timp și spațiu.