Cronologia educaţiei

Adam  a învăţat prima lecţie de la Dumnezeu: Încalcă o lege şi vei plăti pentru asta. 

Şi tot la început...
Înainte de existenţa cuvântului scris (aşa-numita era preistorică a scrisului), tot ceea ce ştiau oamenii, se transmitea pe cale orală.

În Egiptul Antic apar "şcolile-templu".
În care preoţii predau religia şi  învăţau oamenii să scrie.

2000 de ani înainte de Hristos
Sunt înfiinţate, în China, primele şcoli oficiale.

În India, preoţii predau religia, scrisul, filozofia, ştiinţele.

850 de ani înainte de Hristos
Apar epopeele Iliada şi Odiseea care au o semnificaţie uriaşă în ceea ce priveşte educaţia din domeniul istoriei şi mitologiei greceşti. În Grecia, accesul la învăţare îl aveau, în general, oamenii liber (în nici un caz sclavii).

Confucius, mare filosof şi dascăl chinez, care a influenţat decisiv gândirea asiatică şi datorită căruia marea majoritate a societăţii chineze se bazează pe principiile sale. În învăţătura şi în studiul său se subliniază importanţa bunătăţii, amabilităţii, generozităţii, a respectului pentru vârstnici, ş.a.m.d.

400 de ani înainte de Hristos
Sofiştii, gânditori greci, dădeau lecţii, contra
cost, pentru formarea tinerilor in vederea vieţii publice, folosind logica. Marele filosof Socrate ţine predici în pieţele publice tuturor celor care vor să asculte şi să participe la discuţie. El apreciază căutarea drumului spre adevăr, în ceea ce priveşte eliminarea victoriei prin folosirea argumentelor (după părerea lui, un lucru mult prea uşor) şi încurajează oamenii să gândească logic, folosiindu-şi capacităţile de gândire.

387, 355 de ani înainte de Hristos
Platon şi Aristotel înfiinţează şcoli în Atena. Şcoala lui Platon primeşte numele de "Academie". Ambele şcoli se bazează pe adevăr. Platon scrie Republica, descriind propria viziune a unei societăţi perfecte şi a educaţiei, pe baza unui punct de vedere social.

100 de ani înainte de Hristos
Este organizat primul program educaţional. Doi romani, cunoscuţi sub numele de Cicero şi Cvintilian, au idei filosofice care sunt încă în uz în societatea occidentală modernă. Cicero susţine că educaţia ar trebui să se extindă la artă şi ştiinţă. Cvintilian spune că educaţia trebuie să se bazeze pe abilitatea elevilor de a învăţa.

Isus predă în Ierusalim.

105 de ani după Hristos
În China se inventează hârtia.

500-1500 de ani după Hristos
Această perioadă, în cultura occidentală, este cunoscută sub numele de "perioada milenară". Aceasta este perioada în care progresul este foarte lent, dar au loc, totuşi anumite progrese în ceea ce priveşte educaţia. În aşa-numitele "camere de scris", călugării copiau cele mai importante texte, scriind cu mâna. Biserica catolică are o influenţă majoră asupra tuturor aspectelor legate de învăţarea din această perioadă.
Preoţii predau religia, scrisul şi ştiinţele. 

Avicenna, un gânditor şi lider iranian în domeniul medicinii, scrie Canonul medicinei. Această lucrare precum şi altele care au fost scrise de gânditorii arabi, nord africani şi spanioli, au avut un impact enorm asupra ideilor educaţionale în Europa.

1000 de ani după Hristos
Şcolile arabe şi învăţământul. Europenii invaţă sistemul arab de numere, care se foloseşte şi în ziua de azi în Occident.
Preoţii predau religia, scrisul şi ştiinţele.

1100 de ani după Hristos
Scolastică, mişcarea care a contribuit la diferenţierea dintre învăţăturile pur religioase, pe de o parte, şi de gândire filosofică şi ştiinţifică, pe de altă parte.

Înfiinţarea aşa-numitelor universităţi moderne: în anul 1150 Paris (Sorbona), anul 1209 Cambridge, în 1249 Oxford. Sf. Toma de Aquino, teolog catolic, lucrează activ la conceptul de scolastică de la Paris. Universităţile încep să ofere posibilitatea de a obţine diplome în diferite domenii şi obiecte.

1450.
Se brevetează prima maşină pentru tipar. Descoperirea influenţează asupra dezvoltării şi îmbunătăţirii scrierii, astfel încât cărţile devin mai accesibile pentru straturile sociale mai largi.

1499.
Desiderius Erasmus, profesor olandez, începe cu studiul documentelor vechi. El a sfătuit profesorii din Europa să se gândească la literatură, nu doar să o citească sau doar să ţină minte anumite părţi din ea.

1500.
Perioada Renaşterii care acoperă întreg sec. al XVII-lea, reprezintă începutul interesului reînnoit în procesul de învăţare. Italia se evidenţiază ca fiind foarte activă în acest proces în perioada respectivă. Din ce în ce mai multe femei încep să se formeze educaţional, deşi acest lucru este încă indisponibil marei majorităţi a populaţiei, indiferent de sex. Multe texte importante de matematică sunt traduse în limbile de acces, ceea ce reprezintă un mare stimulent în continuarea învăţării şi dezvoltării întregii ştiinţe.

1517.
Odată cu începutul perioadei reformiste se îmbunătăţeşte şi alfabetizarea. Datorită faptului că au dobândit capacitatea de a citi şi un anumit bagaj de cunoştinţe, o parte din ei pun sub semnul întrebării autoritatea Papei. Tipărirea Bibliei în limbile locale şi dialecte, contribuie la creşterea semnificativă a alfabetizării. Reformatorii înfiinţează şcoli, unde oamenilor le sunt predate discipline de bază în limba lor maternă.

1592.
Începe punerea în scenă a operelor lui Shakespeare în Anglia. Teatrul este locul unde ideile filosofice pot fi învăţate de pe scenă, ajutând publicul analfabet să se dezvolte şi să gândească.

1609.
Cenzura în educaţie. Creând telescopul, Galileo declară public că Soarele este centrul universului şi din această cauză este văzut de către Biserica Catolică drept o ameninţare pentru supravieţuirea credinţei. Îi este interzis să răspândească învăţăturile sale bazate pe propriile invenţii .

1620.
S-a inventat primul socotitor manual, care simplifică considerabil ocupaţia cu matematica

1659.
Comenius scrie prima carte ilustrată pentru copii. Învăţătorul ceh călătoreşte în Europa de Nord încurajând învăţătorii să facă din sălile de curs un loc mult mai interesant pentru copii.

1690.
Creierul reprezintă o bucată de piatră nelucrată şi goală pe dinăuntru. Poetul şi filosoful englez John Locke dezbate despre faptul că suntem născuţi cu mintea goală şi că educaţia ar trebui să conducă treptat la dezvoltarea noastră şi, prin urmare, educaţia trebuie să înceapă cât mai curând în copilărie.

1770.
Educaţia este importantă pentru toţi. Americanii Thomas Jefferson şi Benjamin Franklin sfătuiesc că educaţia este de o mare importanţă pentru toţi cetăţenii naţiunii nou constituite.

1799.
Prima şcoală primară "modernă". Joan Pestalozzi, un profesor elveţian, începe să înfiinţeze şcoli în întreaga Elveţie şi Germania. Şcolile sunt cunoscute pentru utilizarea aşa-numitor "lecţii cu scop", a tuturor simţurilor şi a exprimării pentru a ajuta copiii la învăţare.

1833.
Primul impozit încasat pentru educaţie în Marea Britanie duce la distrugerea bisericii şi a monopolurilor private în educaţie.

1837.
Francezul Frederick deschide prima grădiniţă de copii, ca uloc unde copiii să poată învăţa şi progresa în dezvoltarea lor înainte de înscrierea la şcoala primară.

1852.
Prima educaţie gratuită în Massachusetts.

Jumătatea sec. XIX
Majoritatea guvernelor din ţările occidentale adoptă un plan de stat de educaţie obligatorie pentru întreaga populaţie.

1862.
Regele, cu ajutorul d-nei Anne Leonvens, transmite ideile de bază ale educaţiei occidentale copiilor de la  Curtea Regală din Thailanda.

Anii `80 ai sec. XIX
"Evoluţia" schimbă radical învăţământul de până acum. Teoria evoluţiei lui Darwin, care a fost introdusă în învăţământ de către Herbert Spencer, continuă până în zilele noastre să adâncească prăpastia dintre adepţii ei şi cei care o contestă.

Anii '90 ai sec. XIX
În Marea Britanie şi America de Nord apar primele cursuri de corespondenţă, bazate pe ideile propagate de Universităţile Oxford şi Cambridge.

1905.
Primul test standardizat de inteligenţă, înfiinţat de către Alfred Binet.

Toate ţările care fac parte din Statele Unite ale Americii cer învăţământ gratuit.

1920.
Se potenţează învăţământul în copilăria timpurie. Maria Montessori, de origine italiană, dezvoltă o metodă care este încă în uz şi permite copiilor foarte mici să înveţe competenţe de bază de viaţă, care includ cunoştinţe practice, senzoriale şi generale. Ideile ei au influenţat activitatea în grădiniţe şi instituţii preşcolare.

1921.
Primul program oficial american "Studii în străinătate" trimite studenţii de la universitate în Delavar, în Franţa.

1926.
Programul numit "Semestrul la mare" a prezentat prima  călătorie-vizită organizată pentru 504 studenţi americani. Prima oprire pe drum a fost la Yokohama, în Japonia.

1951.
Televiziunea în rol de profesor. Jack Lalan educă americanii despre importanţa exerciţiilor zilnice obligatorii. A continuat să facă acest lucru 34 de ani.

1954.
Integrarea rasială în cadrul educaţiei americane.

1959.
Primul curs numit "Semestrul în zori", ce permite adulţilor continuarea educaţiei în diverse domenii în confortul oricărei camere de zi cu TV.

1960.
Dispozitivele bazate pe multimedia cuceresc clasele. Proiectoare de diapozitive, benzi de film dar şi casetofoanele devin un lucru obişnuit.

1964.
Universităţile devin locuri de protest. Universitatea Berkley, din California, reprezintă începutul protestelor politice ale studenţilor.

1961.
Ora de gătit la TV. Julia Child debutează cu instrucţiuni pentru pregătirea omletei.

1969.
Debutul televizat al cunoscutei emisiuni pentru copii "Sesame Street". Acesta reprezintă un program serial educativ pentru copii, în care actorii şi marionetele îi învaţă pe copii bazele lecturii, moralei şi muzicii. 

1970.
Apariţia calculatorului electronic, aşa-numitelor digitroane, a provocat teamă în rândul cadrelor didactice că elevii şi studenţii vor uita să facă operaţiuni matematice de bază. Istoria a dovedit că ei au avut completă dreptate.

La începutul anilor '80 ai sec. XX
Televiziunea în sălile de curs. Faptul că dispozitivele ieftine VCR au devenit prea accesibile, a rezultat ca învăţarea prin video în sălile de curs să fie un lucru foarte obişnuit.

La sfârşitul anilor '80 ai sec. XX
Calculatoarele apar în şcoli. Şcolile pot vedea modele fabricate de Apple şi IBM, dar va dura ceva timp înainte ca acestea să devină mai utile pentru studenţi.

1989.
Studenţii au fost reduşi la tăcere. Guvernul chinez a folosit forţa militară pentru a opri protestele studenţeşti pentru democraţie din Piaţa Tiananmen. Sute de civili şi studenţi au fost ucişi în aceste revolte.

1991.
Şcolile charter. Statul american Minnesota, urmat de alte state membre, adoptă o lege care permite funcţionarea şcolilor ce nu respectă normele standard.

La sfârşitul anilor '90 ai sec. XX
Internetul schimbă tot. Dezvoltarea Internetului permite comunicarea şi accesul instantaneu la informaţii, oricărei persoane din întreaga lume, prin intermediul conexiunii. Conţinutul se completează şi evoluează cu o viteză incredibilă, astfel încât face posibilă angajarea în cercetare cu privire la orice subiect, chiar şi virtual. Se dezvoltă şi cursurile pentru e-learning (învăţare electronică), prin care cursanţilor li se oferă oportunitatea de a învăţa online.