Acest tip de CMS e tradiţional, făcându-şi apariţia pe piaţă în mod istoric. După prototip, noi discriminăm redactorul-şef (care are cea mai mare responsabilitate), co-editorul (care este responsabilîn domenii specifice, cum ar fi editor de afaceri) cât şi autorul (care doar scrie articole, fără să aibă dreptul de a le publica pe web fără aprobarea şi verificarea editorului).Din punct de vedere administrativ, putem distinge managerul redactor (careeste responsabil pentru categoriile şi funcţiile de scripting SMF) şi redactorul grafic (care proiectează Templates).

Din punct de vedere educaţional, drepturile de autor se pot mapa la funcţii educaţionale: funcţia de lector, asistent, vizitator-lector pentru conţinut şi învăţătorul principal sau administratorul pentru întrebări organizatorice. Persoana căreia îi este oferit conţinutul (cititorul) este, în cazul nostru, studentul respectiv cursantul. Ar trebui să fie destul de limpede faptul că acest tip de CMS reprezintă, după părerea noastră, un model de transfer de cunoştinţe dinmodelul de Predarea I.

Exemplele tipice ale acestui tip de CMS sunt:

• Mamboserver
• CMS-ul deschis
• Plone
• Typo3
• ZMS

2. Weblog Content Management Server
"....Weblog-ul este o publicaţie web ce conţine anunţuri periodice sau diferite părţi de informaţii care suntafişate, de obicei, în ordine cronologică inversă, adică de la cele mai recente până la cele mai vechi (care se află in josul paginii)...” (19,p.7)

Datorită acestei ordini cronologice, weblog-urile se pot folosi ca instrumente de discuţie pentru gândirea proprie şi personală. Aici există două funcţii care sunt importante în contextul educaţional:

• TrackBack - E un mecanism de notificare automată ce permiteautorilor referenţierea la una dintre discuţiile deschise pe Internet.
• WebSyndication - Este un mod de introducere a noului serviciu online, care se găseşte într-un format special (RSS=Rich Site Summary) la careautorii se pot abona şi-şi pot integra textelela sursa de la care s-au abonat.

Web log-urile sunt instrumente de discuţie care pot produce distribuirea discuţiei în toată lumea. Cu caracteristica de a scrie comentarii scurte cu caracter personal, Weblog-urile animează discuţia în interiorul unde a apărut comentariul, dar în acelaşi timp sprijină un fel de meta-înţelegere în weblog, astfel încât să lărgească discuţia în întreaga lume. În acest sens, weblog-urile sunt aproape perfecte pentru Predarea II, dar în acelaşi timp pot fi folosite şi la Predarea I (de ex: ca şi CMS-ul tradiţional)sau chiar lamodelul de Predare III. (Pentru folosire multiplă , weblog-urile au fost deja supranumite "Armata elveţiană de instrumente", dar vom vedea, în viitor, că există încă un candidat la acest titlu).

Exemple:

• Blogger
• Manila
• Movable Type
• pMachine
• TypePad

3. CMS orientat pe Colaborare (C-CMS sau Groupware)
Un lucru esenţial pentru aceste sisteme este dezvoltarea şi administrarea resurselor partajate.Aici putem găsi untip de interacţiune protejată a grupurilor specifice. Acolo unde apar aceste interacţiuni, nu există public. De asemenea, nu există nici o menire explicită pentru obiectivul specific de a învăţa:membrii acestui grup de lucru învaţă lucrând şi colaborând împreună. Chiar dacă ar putea exista sisteme diferenţiate de drepturi de autor, o aplicaţia prototip tratează toţi membrii grupului de lucru la fel.

În cadrul nostru teoretic, acest tip de CMS este perfect pentrumodelul de Predare III.

Exemple tipice din această categorie sunt:

• BSCW
• Convea
• EGroupware
• IBM Lotus Notes
• PhpGropupware

4. Sistemele Content-Community-Collaboration Management (C3MS)
C3MS-urile deja amintite ca fiind "cuţitul" armatei elveţiene în predare, oferă posibilitatea de comunităţi (virtuale) pentru a dezvolta conţinuturii specifice de domeniu .

Ele folosesc mecanisme de colaborare, şi multe module specializate (de exemplu: cine este online, rating-uri, cercetări, comentarii, citate, etc), fiindfoarte orientate pe comunitate.C3MS-urile pot avea funcţiaCMS-urilor tradiţionaleşi aWeblog-urilor colaboratoare. Combinând toate posibilităţile de pe un web site,C3CMS poate fi folosit pentru construirea unui domeniu specific de stocare (mai multe detalii despre acest tip de CMS, din punct de vedere pedagogic, găsiţi în lucrarea).

Perechea perfectă pentru C3CMS este, cum se înţelege şi din denumirea sa,modelul de Predare III. Cum se pot activa sau dezactiva modele diferite, acest model se poate folosi foarte uşor pentru alte modele de predare.

Exemplele tipice de CMS-uri sunt:

• PhpNuke
• PostNuke

5.Sistemele Wiki
Sistemele Wiki sunt contrare trăsăturilor centrale ale CMS-urilor- sistemelor diferenţiate de autorizare a drepturilor. Principiul de bază al Wiki-urilor poate fi exprimat cu fraza: Toată lumea poate schimba orice!În spatele acestei abordări simple se ascunde, în termenii cadrului didactic, presupunerea unei structuri de comunicare ideale consensulae de provienţă Habermasiană. Şi ceea ce e foarte interesant: deşi idealizarea lui Habermas a fost de multe ori criticată de oamenii de ştiinţă, aceasta funcţionează în ceea ce priveşte Wiki-ul.

Priviţi exemplu Wikipedia - o întreprindere unită pentru un lexicon bazat pe web. Şi-a început activitatea în ianuarie 2001, şi până azi a adunat 531.311 articole în limba engleză.Între timp, ideea s-a răspândit în 93 de limbi, cu peste 100 de articole, şi unde 22 dintre eleaveau deja 10000de articole şi în 8 proiecte similare (Meta-Wiki, Wiktionary, Wikibooks, Wikiquote şi Wikisource). Dar ceea ce e cel mai interesant este faptul că toate acestea au fost realizate de către voluntari, gratis!

CMS-Wiki este un grup de aplicaţii(WikiWebs), care foloseşte pentru sistemul lor de publicare,limbaje de marcare speciale (WikiWords). Interfaţa este extrem de simplă şi acesta este unul dintre principalele motive pentru distribuţia lor rapidă şiextinsă.

Ca şiGroupware-ul, Wikis este un software orientat pe colaborare, dar el împinge noţiunea de colaborare până la limită. Wiki sparge graniţele unui grup specific (fiecare om de pe planetă are libertatea de a colabora) şi a unui sistem de drepturi clar definit (fiecare poate să scrie, să citească, să adauge, să revizuiască şi să editeze şi chiar săşteargă un anume articol). Nimeni nu este proprietarul articolului pe care l-a iniţiat.

În cadrul nostru teoretic, Wiki e poziţionat în domeniul modului de Predare III care este o predare fără nici un scop. Toate instalările Wiki sunt bazate pediverse limbaje de programaresau au trăsături distincte, modificând Wiki-ul original.

Exemple pentruWikis sunt:

• Wiki
• Twiki
• Swiki
• Zwiki
• JSPWiki

Peter Baumgartner, Head of Departament of Interactive Media and Educational Technologies, Professor for Technology-Supported Learning and Multimedia, Danube University Krems