Ce reprezintă JavaScript: Posibilități și metode de aplicare

JavaScript este interpretat ca limbaj de scripting orientat pe obiecte la un nivel înalt. În primul rând, se utilizează la crearea paginilor web, alături de HTML și CSS. Acesta este motivul pentru care experții în acest limbaj sunt foarte căutați de către angajatorii din întreaga lume.

JavaScript asigură crearea de interfețe care permit utilizatorilor funcționalitate la un nivel înalt, fără necesitatea de reîncărcare a paginii. Trebuie să ştiţi că JavaScript nu ţine doar de browsere. Viteza și consumul redus de memorie al programului JavaScript, în comparație cu alte limbaje de programare, contribuie la diversificarea aplicărilor. Acest program ajută la programarea sarcinilor (activităţilor) în aplicații, dar și la dezvoltarea aplicaţiei Internet of Things.

Istoria limbajului JavaScript

JavaScript a apărut în anul 1995, inspirat de limbajul de programare Java. La acea vreme nu exista cel mai popular browser de astăzi, Google Chrome. În plus, compania Google a fost fondată cu trei ani mai târziu. Conexiunile la internet au dispus de caracteristici mult mai modeste. Aceasta înseamnă că trimiterea unei interogări serverului pentru orice introducere de către client, nu a fost deloc practică. Din acest motiv, apariția limbajului JavaScript a adus noi posibilităţi de prelucrare a datelor pe partea de client, ceea ce a îmbunătățit considerabil performanțele site-urilor web de atunci.

În perioada respectivă, în lupta pentru internet au participat Netscape Navigator și Internet Explorer (ceea ce ulterior a evoluat în „Războiul browserelor, pe care Netscape-ul l-a pierdut). Tocmai din această rivalitate s-a ajuns la crearea limbajului JavaScript. Compania Netscape Communications s-a unit cu compania Sun pentru a implementa Java în Navigator. Acest lucru a trebuit să aducă un avantaj față de Microsoft, când vorbim despre dezvoltarea tehnologiilor web. Următorul pas a fost crearea unui nou limbaj de scripting care va urma Java.

La început, noul limbaj a purtat denumirea de LiveScript. Totuşi, pentru a avea o legătură cu Java, limbajul a fost redenumit în JavaScript. În principiu, acest lucru s-a făcut pentru o promovare mai uşoară. Microsoft a răspuns creând propria versiune, cu denumirea de JScript. Deși, cu siguranță, nu este același limbaj, cu modificări minime, se poate scrie codul JScript care să fie înţeles de JavaScript și invers. Acest lucru a devenit posibil, în primul rând, în urma standardizării limbajului JavaScript (ECMAScript).

Chiar dacă Netscape Navigator a pierdut în final lupta cu concurența, în urma lui, JavaScript a rămas cel mai popular limbaj de scripting pe care îl susţin toate browserele populare de astăzi (Edge, Chrome, Firefox, Opera, Safari...). Acest lucru este foarte important pentru limbaj, deoarece, practic, el se execută în browser, de care depinde dacă scriptul va fi executat.

Avantajele limbajului JavaScript

Datorită caracteristicilor sale specifice, în mare măsură, JavaScript se utilizează la crearea paginilor web. Oferă câteva avantaje-cheie față de alte limbaje de programare:

• Nivel înalt de interactivitate – se poate crea conținut care se activează atunci când utilizatorul trece cu mouse-ul peste el sau apăsând un buton de pe tastatură;
• Oportunitate de a lucra local – având în vedere că este un limbaj orientat spre client, comunicarea cu serverul este la un nivel minim;
• Interfață mai bogată – asigură o structură mai complexă a paginii, precum și executarea comenzilor specifice, cum ar fi glisarea conținutului;
• Feedbackuri momentane – utilizatorul nu trebuie să încarce din nou pagina pentru a vedea modificările pe care le-a efectuat.

Acestea sunt doar câteva dintre posibilităţile pe care le oferă JavaScript, dar trebuie subliniat faptul că unele operațiuni intenţionate nu sunt posibile din cauza măsurilor de siguranţă.

Cum funcţionează JavaScript?

JavaScript permite crearea paginilor cu conţinut dinamic. Una dintre cele mai importante opțiuni este stocarea/păstrarea datelor pe dispozitivul utilizatorului. Aceasta înseamnă că scriptul va funcționa chiar și fără internet, deoarece toate datele sunt stocate pe calculatorul local. Aceasta este o diferență semnificativă față de limbajul de programare Java, care este orientat pe partea de server.

Totuşi, pentru executarea codului este nevoie de o aplicație pe partea de client. Acestea sunt browserele menționate anterior, precum Safari sau Opera. În acest caz, depinde de client dacă codul va fi executat. Mai precis, toate browserele moderne dispun de această caracteristică specifică, şi anume – dezactivarea scripturilor. Acest lucru se face cel mai adesea pentru a se dezactiva opțiunile care deranjează utilizatorii, în special ferestrele pop-up. În ceea ce privește codul în sine, poate fi scris în orice editor de text. Nu numai că este același principiu ca și în cazul codificării HTML, dar adesea se utilizează aceleași instrumente, precum Dreamweaver sau Visual Studio.

Sintaxa limbajului JavaScript

Sintaxa reprezintă un set de reguli de bază care definesc modul în care se scriu programele într-un limbaj de programare. JavaScript dispune de propriile reguli de bază, care trebuie respectate atunci când se scrie codul:

• Scrierea identificatorilor – este vorba despre denumirile variabilelor numerice, funcțiilor sau proprietăților, și reprezintă un element în cod;
• Linii (declaraţii) – multe limbaje de programare presupun că fiecare linie de cod se termină cu semnul ; (punct şi virgulă); acest lucru nu este valabil pentru JavaScript, dar se recomandă, deoarece, în practică, din obişnuinţă, programatorii îl utilizează;
• Cuvinte-cheie – se utilizează pentru definirea activităţii care trebuie întreprinsă;
• Comentarii în cod – comentariile în cod ne facilitează munca, ne ajută să înţelegem mai bine; în asemenea mod programatorul notează „ce a dorit să spună” în acea linie de cod; facilitează munca următorului programator care continuă să lucreze la cod;
• Scrierea cu minuscule şi majuscule – JavaScript interpretează într-un alt mod minusculele şi majusculele, face diferenţa, aşadar nu priveşte la fel acelaşi cuvânt dacă au fost folosite minuscule şi majuscule. (TesT și test).

Există numeroase programe care asigură verificarea sintaxei pentru a afla dacă există greşeli în cod. În acest scop, adesea se utilizează JSHint, JSLint şi multe alte programe.

DOM

DOM (Document Object Model) este o interfață de programare pentru documentele HTML și XML. Reprezintă legătura dintre limbajul de scripting (programare)  și pagina de internet propriu-zis. DOM permite afişarea structurată a documentului și definește modul în care se poate accesa din program și cum se poate schimba conținutul, stilul și structura acestuia. Atunci când o pagină web se încarcă, browserul creează DOM-ul paginii respective.

Utilizând Document Object Model, se pot efectua multe schimbări asupra paginii:

• schimbarea elementelor HTML;
• schimbarea stilurilor CSS;
• eliminarea elementelor și atributelor HTML;
• adăugarea noilor elemente și atribute HTML;
• managementul evenimentelor (events);
• crearea noilor evenimente HTML (events).

DOM este standardizat astfel încât W3C (World Wide Web Consortium) asigură un standard care este acceptat de aproape toate browserele moderne de internet.

JQuery

JQuery este biblioteca programului JavaScript, concepută pentru a facilita încărcarea JavaScript-ului pe paginile web. Mai exact, numeroase site-uri utilizează această bibliotecă JavaScript pentru a-şi facilita munca. În loc să se scrie mii de linii de cod, este suficient să se scrie o linie alături de JQuery. Pentru această bibliotecă au fost create multe plugin-uri care facilitează procesul de muncă.

Tipurile de date JavaScript

JavaScript utilizează câteva date de bază care asigură funcţionarea programului. Acestea sunt:

• Numere (Numbers) – numere ca tip de date;
• Valori logice (Boolean) – există doar două opțiuni: corect (true) sau incorect (fals); în general, aceste valori se utilizează cu ocazia unui control și a testării;
• Şir de caractere (String) – servesc pentru prezentarea textului, adică pentru stocarea literelor, numerelor și a altor caractere;
• Valoare specială null – indică inexistența oricărei alte valori concrete; aceasta înseamnă că valoarea există, dar că nu este număr, text, şi nici o valoare logică;
• Valoare specială undefined – se folosește atunci când se încearcă accesarea valorii unei variabile care este definită, dar nu îi este atribuită nicio valoare.

Cum să însuşiţi JavaScript?

Sperăm că v-am răspuns într-un mod adecvat la întrebarea – ce reprezintă JavaScript? Acum, când aveți o imagine mai clară, este mai ușor să vă decideți ce limbaj de programare este bine să-l învăţaţi. Desigur, este importantă și perspectiva pe care o oferă cunoașterea unui limbaj. În acest caz, experții din acest domeniu sunt extrem de căutați și bine plătiți. Din acest motiv, programul Front-End JavaScript, de asemenea, şi cursul JavaScript, sunt extrem de populare în rândul studenților. Nu ratați ocazia să dobândiţi cunoștințe care vă vor ajuta să deveniți un web designer sau un programator de top front-end, back-end sau fullstack.