Introducere în programare: Ghid complet pentru începători

Introducerea în programare pe care am pregătit-o pentru voi reprezintă o poziție excelentă de start dacă doriți să deveniți un programator de succes. Programarea este una dintre cele mai populare ocupaţii din lume, datorită uşurinţei de găsire a unui loc de muncă şi a condiţiilor de muncă excelente. Pentru a intra în lumea tehnologiei informaţiei şi a dobândi cunoştinţele necesare pentru o carieră de succes, trebuie să înţelegeţi conceptul de programare.

Înainte de a începe crearea soluţiilor software revoluţionare, trebuie să înţelegeţi conceptul de programare, ce presupune el şi care sunt cele mai bune limbaje de programare pentru începători. Prin urmare, trebuie să plecăm de la elementele de bază şi să răspundem la întrebarea - ce este programarea.

Ce este programarea?

Programarea presupune crearea şi executarea algoritmilor folosind limbaje de programare. Scopul acestei operaţii este de a da anumite instrucţiuni calculatorului, adică coduri pe care acesta trebuie să le execute. Aceste instrucţiuni trebuie să fie foarte precise, deoarece calculatorul nu presupune nimic, ci efectuează doar ceea ce îi este comandat.

Programarea este modalitatea în care un calculator explică modul de interpretare a anumitor informaţii pe care le primeşte de la utilizator. În acest fel, calculatorul va interpreta într-un alt mod comenzile pe care le inserăm, de exemplu, în Microsoft Word decât cele pe care le inserăm dintr-un joc video. În ambele cazuri, este posibil să fi dat clic pe acelaşi buton, dar programele îl interpretează diferit.

Cum să găsim un limbaj comun cu un calculator?

Pentru ca un calculator să înţeleagă comenzile noastre, trebuie să găsim un limbaj comun (de programare). Calculatoarele nu sunt prea comunicative, mai mult, limbajul lor are doar două simboluri – zero şi unu. Este vorba despre un limbaj al maşinii (cod binar), în care totul este descris prin cifrele 0 şi 1. Cu toate acestea, deşi este perfect clar pentru calculatoare, scrierea acestui limbaj este foarte complicată pentru oameni.

De aceea, dezvoltatorii/programatorii au creat limbaje de programare, de asamblare care folosesc simboluri. Aceste limbaje utilizează comenzi care sunt transmise calculatorului într-o formă binară pe care acesta o înţelege. Deşi această soluţie este mult mai bună decât limbajul maşinii, ea este încă un proces complicat. Din acest motiv, se creează limbaje de programare de nivel superior, prin care ceea ce scriem se compilează în codul maşinii folosind programe speciale – compilatoare.

Deoarece calculatorul nu presupune nimic, codul trebuie să fie scris perfect, fără erori care pot duce la o blocadă a funcţionării. Aceasta necesită cunoaşterea limbajelor de programare prin care sunt realizate ideile. Există multe limbaje de programare, dar unele sunt mai mult reprezentate decât altele: Java, C++, SQL, JavaScript, PHP…

O gamă largă de limbaje de programare poate confunda începătorii, iar decizia devine şi mai dificilă atunci când se ştie că alegerea limbajului este o decizie care poate afecta cariera unui tânăr programator. Cu siguranţă nu vă va uşura alegerea nici faptul că există limbaje de programare orientate pe procedură şi obiect. Prin urmare, este important să se ia o decizie la început - ce limbaj de programare să alegeţi la începutul carierei.

Cum arată procesul de programare?

Înainte de a începe scrierea codului, programatorul trebuie să definească mai întâi problema şi să scrie instrucţiuni către calculator, privind modul în care va rezolva problema. Desigur, el trebuie să verifice şi că acest calculator a înţeles totul bine şi că va îndeplini cu adevărat ceea ce s-a cerut de la el. Programarea se bazează, în general, pe stabilirea scopurilor şi pe crearea unei soluţii eficiente. Acest lucru se face prin mai multe etape:

• Definirea problemei (obiectivului) - Uneori trebuie să rezolvaţi o problemă recunoscută de utilizator, în timp ce uneori veţi concepe un lucru complet nou.
• Planificarea soluţiei - Înainte de a începe programarea, trebuie să definiţi un plan de lucru, adică un plan de programare simplificat, în care veţi defini de ce aveţi nevoie şi cum se vor comporta elementele pe care le introduceţi.
• Scrierea codului - Când aţi creat un plan de lucru detaliat, este timpul să vă puneţi ideile în practică, scriind codul folosind un limbaj de programare.
• Testarea programului - Înainte ca noul vostru cod să fie „lansat în lume”, acesta trebuie testat pentru a detecta erorile în timp util. Aşa cum greşim deseori în timp ce scriem ceva, tot aşa şi programatorii pot face greşeli atunci când scriu coduri. De aceea, parte a procesului standard este şi verificarea şi testarea dacă funcţionează codul scris. Atunci când este vorba de unele programe mai mari (cum ar fi jocurile video), deseori este imposibil să găsiţi toate erorile (bug-urile) la început, deoarece unele apar doar în condiţii specifice. Atunci când astfel de erori sunt recunoscute, ele sunt corectate sub forma actualizării programului.

Acest proces este mai mult sau mai puţin obişnuit pentru toate limbajele de programare, dar şi pentru produsele create. În timpul programării pot apărea diferenţe, deoarece în acest caz ar trebui să se ţină seamă de specificul fiecărui limbaj de programare.

Pentru început, alegeţi un limbaj de programare

Există multe limbaje de programare care au fost create de-a lungul anilor, dar multe altele noi continuă să apară. După cum am spus, nu există niciun limbaj de programare final care să fie mai bun decât toate celelalte şi aplicabil peste tot. Unele limbaje sunt folosite pentru aplicarea pe site-uri, altele pentru scrierea programelor sau pentru rezolvarea sarcinilor ştiinţifice complexe. Având în vedere tipurile de limbaje şi aplicarea acestora, trebuie să luaţi o decizie pe baza ambiţiilor voastre.

Ce doriţi să obţineţi ca programator? Pentru început, trebuie să învăţaţi un program şi să începeţi de la el. Mulţi optează pentru C++ deoarece reprezintă o bază bună pentru continuarea îmbunătăţirii şi învăţării limbajelor noi. Alţii optează pentru Java deoarece doresc să lucreze la crearea aplicaţiilor sau optează pentru PHP pentru că vor să se concentreze pe crearea paginilor web.

De asemenea, trebuie să aveţi în vedere că unele limbaje de programare sunt mai greu de învăţat dacă nu aveţi experienţă. Pe de altă parte, există limbaje care pot fi învăţate mai repede şi oferă aceleaşi oportunităţi ca şi unele echivalente mai complicate.

Acestea nu sunt singurele elemente pe care trebuie să le luaţi în considerare. De asemenea, trebuie să vă gândiţi la domeniile de programare cu care doriţi să vă ocupaţi. Una dintre cele mai populare domenii este programarea web, în care şi-au găsit aplicarea multe limbaje de programare. Aceasta ne conduce la o nouă dilemă - ce este frontend şi ce este programarea backend?

Care este diferenţa dintre programarea frontend şi backend?

Pentru o înţelegere mai uşoară a diferenţei dintre frontend şi backend, trebuie să răspundeţi la întrebarea dacă sunteţi mai interesat de aspectul site-ului sau funcţionarea sa. Aceasta este exact diferenţa principală - backend-ul se ocupă cu „munca în spatele scenei”, în timp ce cu prezentarea datelor utilizatorilor se ocupă frontend-ul. Datorită acestei divizări, avem dezvoltatori backend şi dezvoltatori frontend.

Dezvoltator frontend

Dezvoltatorii frontend au grijă de lucrurile pe care le văd utilizatorii atunci când accesează un site sau deschid o aplicaţie. Misiunea lor este să se asigure ca aspectul şi experienţa utilizatorului să fie la un nivel înalt. Activitatea dezvoltatorului este de a analiza codul, de a proiecta şi, în general, de a verifica dacă totul funcţionează aşa cum este conceput, cu scopul de a obţine un utilizator mulţumit.

Pentru efectuarea sarcinilor, se folosesc limbaje de programare precum CSS, JavaScript şi altele (aici este inclus şi HTML, deşi unii nu consideră ca lucrul în acesta să fie parte a programării). Un dezvoltator frontend bun poate recunoaşte erorile în utilizarea unei aplicaţii sau site, corectându-le singur sau solicitând ca aceasta să facă dezvoltatorul backend. Cunoştinţele din domeniul programării frontend se pot aplica la poziţiile cum ar fi: JavaScript frontend developer, web designer, designer UI/UX (dezvoltator care se concentrează pe experienţa de utilizator şi interfaţă) etc.

Dezvoltator backend

Dezvoltatorii backend se ocupă de funcţionarea unui site sau a unei aplicaţii. Codul pe care aceşti experţi îl scriu nu este vizibil pentru utilizatorii obişnuiţi, deoarece este inclus în program sau în site „undeva în spatele acestuia”. Sarcina dezvoltatorului/programatorului backend este să aibă grijă de bazele de date în care sunt introduse informaţiile despre utilizatori, precum şi de serverele pe care sunt stocate aceste informaţii.

Pentru a obţine funcţionalitatea perfectă a unui site sau a unei aplicaţii, un calculator, un site sau o aplicaţie şi serverul trebuie să comunice perfect. Pentru a realiza acest lucru, dezvoltatorii folosesc limbaje de programare precum PHP, Python, Java, Ruby etc. Pe lângă aceste limbaje, sunt necesare şi instrumente care ne ajută să punem în aplicare tot ceea ce ne-am imaginat.

Dezvoltatorii backend utilizează aceste limbaje şi instrumente pentru a ajuta sistemul informaţional, software-ul sau site-ul să funcţioneze mai bine. Este vorba de o activitate care este invizibilă pentru utilizatorul final, dar care este crucială pentru funcţionarea corectă.

Dezvoltator full-stack

Dacă menţionăm backend şi frontend, nu putem să nu menţionăm şi dezvoltatorii full-stack. Este vorba despre experţi care pot lucra atât pe frontend, cât şi pe backend, adică „din fiecare câte puţin”. Aceşti experţi sunt extrem de utili în domenii în care trebuie cunoscute ambele domenii.

Această profesie s-a dezvoltat în ultimii ani, când companiile mari au început să caute dezvoltatori care „pot face totul”. În acest fel, unele proiecte pot fi realizate de o singură persoană, ceea ce poate accelera procesul şi, cu siguranţă, îl face mai ieftin.

Deşi dezvoltatorii full-stack au deseori competenţe şi de frontend şi de backend, ei nu sunt experţi de top în toate aceste domenii. Cu alte cuvinte, rareori un dezvoltator full-stack poate fi comparat, în ceea ce priveşte cunoştinţele lui, cu un expert backend sau frontend. Cu toate acestea, cunoştinţele sale sunt deseori suficiente pentru realizarea majorităţii sarcinilor din cadrul proiectului.

Educaţia este cea mai bună introducere în programare

Nu este un secret faptul că profesia de programator este, probabil, cea mai căutată nu numai în industria IT, ci şi la nivel mondial. Indiferent cât de mult ar studia un programator, există întotdeauna o nevoie de noi profesionişti. În ceea ce priveşte munca responsabilă, unde lipseşte întotdeauna forţă de muncă, condiţiile de muncă şi salariile sunt remarcabile. Cu toate acestea, acest lucru nu înseamnă că toată lumea trebuie să se ocupe cu programarea.

Dacă sunteţi interesat de programare, trebuie să dobândiţi anumite cunoştinţe şi competenţe IT. Trebuie să reţineţi că aveţi nevoie de cel puţin 12 luni de studii pentru a fi pregătiţi pentru primul loc de muncă. Un bonus suplimentar va fi deţinerea diplomelor şi certificatelor, care sunt apreciate în lumea programării. Este vorba de posturi la care sunt, în primul rând, apreciate cunoştinţele de care veţi da dovadă, aşadar, chiar dacă nu aveţi prea multă experienţă şi posedaţi cunoştinţe, puteţi conta pe o angajare rapidă.